Cafe Klein - la hotel Rembrant, langa BNR

Daca stiti cum este sa te trezesti dimineata la un hotel, intr-un pat mai mare si mai moale decat cel de acasa, daca stiti privirea cu care descoperiti camera noua, lumina de afara, cladirea straina de alaturi, lucrurile care nu stau in jurul vostru la locul lor, ci la indemana voastra, atunci mai cititi putin.

Daca stiti din ce e factuta anticipatia, imaginea strazii urmatoare, amintirea zilei dinainte, daca stiti ce melanj ramane dintr-o saptamana intr-un oras strain, daca stiti cum credeti ca arata tot ce nu ati vazut, si cum va amintiti tot ce ati vazut, daca ati experimentat vreodata dorinta e a va rataci, mai cititi putin.

Daca stiti placerea de a extrage din limbajul celor din jur numai senzatii, pentru ca nu intelegeti nici un cuvant, de a-I vedea diferiti de voi pentru a-I analiza, de a-I inghesui in sabloane, pentru a vi-I aminti, de a descoperi fizionomii, accente, stiluri, arhitecturi, si alte poze simple pentru inchis in memorie, mai cititi putin.

Daca stiti barul acela cu pardoseala in alb si negru care se asorta atat de misto cu canapelele, oglinda mare de langa receptie, copacul ala din curtea muzeului sub care statea un om cu un scaun si citea mereu, autobuzul pictat de copii, strada ingusta cu case pictate in culori de curcubeu, sau toate prostiile pe care le vezi cand developezi o excursie, atunci cred ca ati citit destul.

E un hotel in Bucuresti, pe langa BNR care se cheama Rembrant si care are o cafenea la primul etaj, iar daca mergeti acolo in week-end pana la pranz o sa vedeti tot ce v-am spus eu la altii, pentru ca e cam ora la care turistii (sunt turisti in Bucuresti-:)) isi iau micul dejun. Mie mi-a placut.

adi.